Cât de impertinent trebuie să fii ca să crucifici niște oameni doar pentru că vor să locuiască într-o societate mai bună?

Ați văzut probabil video-ul în care o jurnalistă din Ungaria împarte picioare în stânga și dreapta refugiaților sirieni. Atâta ură am găsit zilele acestea în statusurile și comentariile de pe Facebook, încât nu m-aș îndoi că o bună parte din prietenii mei de pe Facebook, majoritatea din Republica Moldova și România, ar proceda exact la fel ca jurnalista din video dacă ar fi în locul ei.

Dintr-odată românii (din ambele state) sunt foarte preocupați de soarta germanului. Ce-o să facă, sărmanul, cu atâția străini sălbatici care nu cunosc germana și, mai ales, au altă religie. Îi crucifică că de ce nu se duc în țările arabe, de ce au smartphone-uri și, cel mai revoltător, de ce aleg să se refugieze în cele mai dezvoltate țări din Europa.

Asta în timp ce în urmă cu vreo 10-12 ani moldovenii treceau granițele dintre țările europene pe jos ca să ajungă și să lucreze ilegal într-o țară mai bogată. Ascunși în portbagaje sau în cutii în TIR-uri. Moldovenii împrumutau mii de euro ca să-și cumpere un pașaport fals să ajungă în țări europene acolo unde, lucrau la negru, iar de multe ori se apucau de furat ca să supravețuiască sau să trimită ceva bani acasă să-și recupereze datoriile – Alții au rămas și azi cu obiceiul acesta, deși demult nu mai sunt migranți ilegali și ar putea să-și câștige cinstit pâinea.

Moldovenii pleacă și acum, deși nu avem război în țară și nici sărăcie la fel ca în urmă cu 12 ani. Pleacă cu întreaga familie și speră că la destinație vor fi tratați bine, egal, omenește, exact ca cetățenii țării-gazdă. Exact la fel fac și sirienii, doar că ei sunt alungați nu doar de sărăcie.

Problema principală a Siriei nu este sărăcia, dar războiul. Atunci când îți lași țara ta în urmă nu vrei oare să ajungi undeva unde există stabilitate? Unde există toleranță, iar oamenii să nu te arate cu degetul? Unde vei fi tratat omenește, chiar dacă ai altă culoare, vorbești altă limbă și ai altă religie?

Acesta este răspunsul la întrebarea de ce sirienii vor în Germania sau în țările din nordul Europei. Acesta este și răspunsul la întrebarea de ce scriu eu această postare acum din Amsterdam. Nimeni nu dorește să-și mute viața și oamenii dragi într-o țară cu oameni xenofobi, intoleranți și, cel mai important, într-o societate instabilă social și economic.

Nu puteți urî din tot sufletul niște oameni doar pentru că aceștia doresc să locuiască într-o țară mai bună, așa cum nu vă puteți urî rudele că au plecat din Moldova în alte țări mai bune și care, repet, n-au fugit de război.